La pas prin București
Elevii claselor a V-a, a VI-a și a VII-a din cadrul LTN au avut parte în perioada 23-27 aprilie 2018 de un program extrem de variat care a cuprins vizite la muzee, efectuarea de experimente practice, activități desfășurate în „Grădina LTN”, activități sportive. Este de remarcat faptul că deplasările realizate la Muzeul Politehnicii, Muzeul Hărților și Cărților Vechi, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Casa Cesianu-Filipescu, Muzeul Șuțu, Muzeul dr. George Severeanu sau Observatorul astronomic amiral Vasile Urseanu au fost efectuate pe jos ceea ce a prilejuit realizarea unor adevărate plimbări prin București.
Au fost ocazii minunate ca elevii să se familiarizeze cu obiective de mare valoare arhitecturală sau interes istoric situate pe trasee celebre ale Capitalei.
Toate aceste activități organizate în cadrul programului educativ „Mai mult decât Școala Altfel” au avut darul să le ofere elevilor noștri posibilitatea de a avea acces la informații interesante, de a experimenta lucruri noi în viața reală, de a-și însuși unele deprinderi care îi vor ajuta să se integreze, în viitor, în societate.
În concluzie putem spune că elevii au fost încântați de aceste zile în care au reușit să cunoască și să se descopere și altfel. Cele câteva imagini care însoțesc acest text sunt edificatoare în acest sens. Programul de mai sus a fost conceput și derulat de colegele noastre:
Împreună cu ei în una din zile a fost și Mădălina Zăvoianu, Șeful departamentului activități non-formale:
Pe data de 27 aprilie am vizitat muzeul Cesianu. A fost un impuls de moment, elevii de clasa a VI-a erau deja însoțiți de doamna profesoară de arta, Miriam Mihail, de doamna profesoară de limba engleză Corina Simion și de doamna profesoară de limba franceză Marjorie Moteau. Nu știam la ce să mă aștept. Știam că muzeul este într-o frumoasă clădire istorică, știam că are o curte minunată, ca o oază de verdeață, dar nu îmi era foarte clar ce se putea vizita în muzeu.
Am început vizita cu o clădire inedită, mică, dar cu geamuri foarte mari, din spatele grădinii, numită Lapidarium. Repede, am intrat pe Google, să vedem ce înseamnă: „este denumirea dată unei colecții de pietre mari sculptate sau gravate(…) aceeași denumire o poartă și locul în care se păstrează o astfel de colecție”. Aha. Mergem într-acolo cu această așteptare. În schimb, acolo găsim expusă o colecție de fresce salvate din Mânăstirea Văcărești, monument istoric dărâmat în vremea comunistă. Ce coincidență! Elevii noștri fuseseră cu două săptămâni în urmă într-o vizită în Delta Văcărești. Acum, imaginea lor despre istoria locului este completă! Au fost impresionați când ghidul ne-a povestit cum unii istorici de artă, restauratori și arhitecți și-au riscat viața mergând noaptea și salvând acele fresce pe care acum noi le puteam admira în muzeu. Am aflat și alte informații despre zona respectivă, ilustrate cu fotografii din era comunistă, după care am purces la vizitarea muzeului propriu-zis.
Ghidul nostru ne-a condus către prima încăpere. Ne-am dat seama, destul de repede, că muzeul este organizat cu o expoziție permanentă, centrată în jurul vieții omului legat de locul în care trăim cu toții, orașul București. Cu jocuri interactive și vitrine frumos organizate, trecem prin diverse ere ale orașului, în care putem observa felul în care a evoluat traiul de zi cu zi, portul, micul mobilier, chiar și vesela, dar și tehnologia (un scurt istoric al aparatelor audio-video), medicina (instrumentar medical).
Muzeul are o componenta poetică, încearcă să ne provoace la o gândire mai profundă asupra sensului în care merge viața noastră, istoria ajutându-ne să ne construim un viitor mai frumos.
Elevilor le-a fost incitată imaginația, pe de o parte admirând obiectele delicate și încărcate ele însele cu energiile celor care le-au folosit în trecut iar pe de alta fiind provocați să se gândească la persoanele proprii în viitor.
Mădălina Zăvoianu
