Mai întâi a fost o idee pe care am vehiculat-o într-o doară. Nu a băgat-o nimeni în seamă. Apoi, la următoarea întâlnire cu părinții elevilor mei din clasa I aproape fără să ne dăm seama s-a format un curent de opinie. Închipuiți-vă ce înseamnă asta. Părinții aveau încredere să-și lase copii cu mine într-o tabără la Predeal în perioada 23-28 aprilie. Copiii care în marea lor majoritate nu numai că nu ma fuseseră plecați mai multe zile de acasă, dar nu putea adormi fără mami sau tati aveau încredere în mine că timp de 5 zile, departe de casă am să le fiu învățătoare și dacă va fi nevoie am să țin și locul părinților.

Conducerea LTN avea încredere să aprobe o astfel de tabără după ce am prezentat toate argumentele că siguranța fizică și intelectuală a copiilor va fi asigurată iar câștigurile în planul educației pentru viață vor fi evidente.

Eu aveam încredere în mine că pot duce la bun sfârșit această responsabilitate pe care mi-o asumasem. Fără îndoială că nu mă lansam pur și simplu într-o aventură. Cei 16 ani de carieră la catedră ca și inițierea și organizarea altor activități similare îmi asigurau un fundament solid pe care să pot construi această nouă experiență.

După ce toată lumea s-a convins că se poate și s-a constituit un grup de elevi hotărâți să meargă în această tabără, mult mai mare decât preconizasem inițial am prezentat ultima informație de senzație: deplasarea la și de la Predeal – o s-o facem cu trenul. Nu era vorba doar de considerente de costuri. Timp de un semestru și jumătate mi-am cunoscut foarte bine „prințesele” și „prinții” din clasă, știam cum se comportă, care le sunt preocupările, punctele tari și, uneori, punctele slabe. Dar mai presus de orice știam că sunt avizi să cunoască experiențe noi iar eu le încurajam această dorință pentru a le stimula creativitatea. Din cei 20 elevi care erau hotărâți să meargă în tabără, majoritatea nu a mers niciodată cu trenul. Și nici nu se întrevedea vreo posibilitate să se realizeze prea curând acest lucru. Dorința copiilor era prea mare pentru a nu o lua în considerație.

Fără îndoială că decizia finală am luat-o după ce împreună cu Departamentul de specialitate din cadrul LTN am rezolvat toate condițiile organizatorice necesare cu operatorul trenului și cu părinții.

În aceste condiții grupul s-a definitivat, procedurile administrative s-au îndeplinit, părinții și-au exprimat acordul iar conducerea școlii a apreciat că acțiunea se poate realiza.

Organizarea taberei, la Predeal, cu elevii claselor I, în condițiile prezentate mai sus, a fost un succes.
Deplasarea cu trenul a fost un eveniment deosebit de instructiv, programul din tabără a fost variat, atractiv și a contribuit atât la relaxare cât și la experimentarea unor lucruri noi, desprinse din viața reală. Elevii s-au simțit bine, au fost veseli, au participat cu plăcere la activitățile organizate. Nimeni nu s-a simțit rău, nu a plâns de dorul părinților, nu a răcit, nu a făcut mofturi la mâncare.

Am revenit în București tot cu trenul. Părinții prezenți în Gara de Nord și-au întâmpinat copiii cu dragoste și emoție firească.
Sper că au revăzut, după câteva zile, niște copii mai puternici, mai siguri pe ei, mai sănătoși, cu mai multă poftă de mâncare. Acest lucru își propune școala noastră în cadrul programului „Educație pentru Viață” la care participă toți elevii, de la clasele pregătitoare până la clasa a XII-a.

Înainte de a vă ruga să vedeți câteva foto de la activitățile desfășurate în tabără se cuvine să evidențiem faptul că fără receptivitatea părinților și creativitatea conducerii LTN nu se putea organiza și desfășura această tabără. În același timp trebuie să adresez mulțumiri pe această cale celor de la firma SkySnowSchool care s-au implicat, împreună cu cadrele didactice de la LTN, în organizarea în cele mai bune condiții a activităților zilnice. Și, în sfârșit, o ultimă, dar nu cea din urmă, mențiune pentru familia Ciobîcă. Domnul, medic de excepție la Spitalul Militar Central dar și părinte al lui George, elev în clasa I la LTN, însoțit de soție au participat, pe cheltuiala domniilor lor, la activitățile organizate în cadrul taberei, ceea ce a însemnat un ajutor deosebit și o garanție a menținerii în parametrii normali a stării de sănătate a copiilor, ceea ce s-a și întâmplat. Și acum, câteva fotografii.