Andreea Diana Dan, clasa a XI-a

În luna octombrie, s-a desfășurat excursia destinată cunoașterii Cetăților Medievale Românești, activitate ce face parte din programul „La pas prin țara mea” al Liceului Teoretic Național. Itinerarul a fost constituit din traseul București – Brașov – Sighișoara – Alba-Iulia și s-a urmărit vizitarea obiectivelor reprezentative zonelor turistice stabilite, punctele centrale fiind mănăstirile și cetățile medievale. De asemenea, în timpul călătoriei, ne erau precizate, explicate și descrise formele de relief prin care trecem, particularitățile privind fauna și vegetația zonelor vizitate și activitățile industriale caracteristice locurilor, fiind astfel fundamentate și consolidate bazele teoretice cu aspecte practice, vizuale, și cu informații exemplificate, concrete și reale.

În prima zi, plecarea s-a efectuat din București, iar primele două opriri au fost în satul Prejmer și în localitatea Hărman, unde am vizitat Biserica Fortificată Prejmer și respectiv Biserica Evanghelică Fortificată Hărman. În apropiere de Brașov, în localitatea Rupea, am vizitat Cetatea Rupea, una dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, care datează încă din paleoliticul și neoliticul timpuriu. Acolo, am urcat și am parcurs interiorul cetății, pentru a putea observa mai în amănunt aspecte legate de stilul arhitectural, de planul cetății, de utilitatea și rolul anumitor încăperi și de modul în care locuitorii se foloseau de clădire pentru a învinge inamicii.

În cea de-a doua zi, ne-am îndreptat spre orașul Blaj, pentru a vizita Câmpia Libertății. Situată în lunca Târnavei Mari, se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Națională de la 3-15 mai 1848 și unde la 28 noiembrie 1918, a aterizat avionul care aducea vestea mare a intrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei. Câmpia Libertății este „locul sfânt al poporului român”, locul unde s-a desfășurat evenimentul care a reprezentat punctul culminant al Revoluției Române din Transilvania și unde românii și-au exprimat într-un singur glas dorința unirii. Tot aici au fost ridicate statuile personalităților politice, care au susținut unirea Tării Romanești cu Transilvania, printre ele numărându-se personalități precum Gheorghe Șincai și Petru Maior. În prim plan au fost construite trei personaje care au rostit „Vrem să ne unim cu țara!”.

După acestă vizită, ne-am continuat drumul spre Alba Iulia, pentru a vizita Cetatea Alba Carolina. Construită la începutul sec. al XVIII-lea, în orașul medieval Alba Iulia, cetatea a avut rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului Otoman. În prezent, cetatea, și implicit orașul, au o semnificație națională majoră, constituind locul unde la 1 decembrie 2018 a fost semnat actul unirii, care alătura Regatului României, Transilvania. Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile Regelui Ferdinand, Reginei Maria și a omului de stat Ionel Brătianu.

Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi în decursul următorilor ani.

În ultima zi, am vizitat Cetatea Sighișoara și centrul istoric al municipiului Sighișoara. Acolo, am urcat treptele construite de români pentru a ajunge la cimitirul unde erau înmormântate personalități de naționalitate diferită și pentru a putea admira o panoramă a orașului Sighișoara. Ultima oprire a fost Mănăstirea Cozia, situată în orașul Călimănești, pe malul răului Olt, unde am participat la slujbă și unde am coborât pe malul râului pentru a admira Oltul în toată splendoarea. Călătoria s-a încheiat la București, aproape de seară.

„Această excursie, care a avut un scop didactic instructiv, a reprezentat o modalitate eficientă de cunoaștere și învățare, de aprofundare a cunoștințelor și bazelor teoretice, de consolidare și fundamentare a noțiunilor geografice și istorice cu aspecte practice, vizuale, concrete, verificate și reale. Adăugând o notă subiectivă, pe lângă oportunitatea de a vizita cetățile medievale, am constatat diversitatea culturală, arhitecturală și lingvistică a țării noastre, făcându-mă să apreciez mai mult frumusețea și sălbăticia României.”