Organizarea unei tabere nu este cel mai simplu lucru pe care îl face un cadru didactic, dar este o bună ocazie de a-ți cunoaște și mai bine elevii. Acesta este motivul pentru care îmi place să merg în tabără cu elevii mei, dar și pentru a le cultiva independența, curajul, spiritul de organizare, răbdarea, tenacitatea.

Anul acesta elevii LTN au fost deja într-o tabără de schi. Eu nu schiez și nici nu-mi propusesem să mă aventurez pe pârtie, însă cum să rămâi indiferent la întrebările copiilor „de ce nu schiați, doamna?”. Și pentru a demonstra că și „doamna” poate să învețe să schieze și că la orice vârstă putem învăța, mi-am închiriat echipament de schi din prima zi. Gândul a fost să stau cu grupa de începători, dar cum să reziști rugăminților celor din grupele mai avansate, „Veniți și cu noi doamna, vă rugăm”? Și uite așa, încurajată de ei, mai ales de grupa de intermediari, am urcat în vârf de pârtie, însă din culmea pârtiei de schi mi-am dat seama că nu eram pregătită pentru acel moment și până să mă dezmeticesc bine și să găsesc o modalitate facilă de a coborî, intermediarii mei erau deja la baza pârtiei, urmându-și cu încredere instructorul de schi. Planul inițial era să le fac poze, dar momentul a fost destul de intens pentru mine, iar telefonul a înghețat. Nedumerirea a trecut și am constat că se poate coborî pârtia și pe schiuri, și nu cu ele în spate. Succesul acesta mi-a dat curaj și am mai urcat de mai multe ori alături de ei și într-un final am reușit să le fac și poze micuților.

Probabil vă întrebați dacă a fost ger. Da, a fost ger, un ger adevărat, de -15 grade C și am stat pe pârtie câte 4-5 ore (2,5 ore dimineața, 2,5 ore după amiază) și cu toate acestea nu a răcit niciunul dintre noi. Am simțit și gerul, dar l-am tratat cuviincios: îmbrăcați bine, cu ceai cald, cu mic dejun, prânz și cină sățioase, la care am adăugat chiar gustări sănătoase (anul acesta a fost bătălie pe fructele uscate și pomelo).

Tabăra nu a însemnat doar schi, ci și petreceri surpriză pentru sărbătoriți, seară de film, seară de bowling, săniuș, drumeție prin pădure, bulgăreală în zăpadă proaspătă, tubing, ora de lectură etc.

Am încheiat această experiență de vacanță cu un concurs demonstrativ și toată lumea a putut admira rezultatele eforturilor noastre, iar bucuria copiilor a fost să îi aibă pe părinți alături în astfel de momente.
Acum stăm cu gândul la următoarea tabără, din mărturisirile copiilor o experiență mult așteptată este tabăra de ciclism din vară, dar cine știe, poate chiar primăvară.

În loc de încheiere: Ca părinte și profesor am constat că de multe ori învățând lucruri de dragul de a-i motiva pe elevi, m-am descoperit pe mine. Lucruri pe care nu le știam despre mine și nici că aș putea să le fac mi-au fost revelate de copiii mei. Acest schimb de încredere este foarte productiv în ambele sensuri și le mulțumesc pe această cale, în primul rând pentru că nu mă lasă niciodată uitată în zona de confort!