Această lecție tematică se încadrează în programul LTN Mai Mult decât Școala Altfel ce are ca obiectiv completarea educației formale, dobândite prin orele de curs, cu experiența practică și familiarizarea elevilor cu aspectele concrete ale vieții culturale, profesionale și sociale. Pe parcursul unui an școlar, mai multe astfel de lecții sunt programate pentru toate clasele, orele de curs fiind desfășurate în afara școlii, în medii profesionale diverse. 

Modelul LTN „Școală pentru viață” contribuie la dezvoltarea permanentă a curiozității și interesului elevilor pentru aspecte reale ale vieții. De această dată, elevii clasei a VIII-a au vizitat Batalionul II Infanterie Călugăreni și s-au arătat preocupați de cunoașterea tradițiilor de luptă și specificului unității, acestea având un puternic impact emoțional asupra tinerilor. Totodată prezentarea și cunoașterea armamentului de infanterie, a echipamentului de protecție individuală și de realizare a mascării, a condițiilor de campare și de hrănire în teren, au contribuit la perceperea mai reală a specificului pregătirii și traiului în condiții reale ale militarilor: 

În data de 29 ianuarie am fost împreună cu colegii mei la Comandamentul Batalionului 2 Călugăreni. Pe drum, domnul general-locotenent Virgil Bălăceanu ne-a povestit câteva fapte istorice din istoria României. Ne-a povestit despre lupta de la Călugăreni, de unde și numele Batalionului, despre revoluția Pașoptistă, Primul Război Mondial și Marea Unire. La un moment dat, am cântat și „Treceți Batalioane Române Carpații”- un cântec patriotic despre Marea Unire de la 1918. 

Când am ajuns, am fost întâmpinați de mai mulți ofițeri, printre care și comandantul batalionului. Dânsul ne-a prezentat doi ofițeri cu gradul de sub-locotenent, ce tocmai absolviseră Academia Militară. Ni s-a făcut un scurt instructaj și ni s-a spus programul pentru ziua respectivă, apoi am fost împărțiți în grupe. Am vizitat postul de comandă și am văzut Drapelul de Luptă, adică unul dintre cele mai importante piese ale batalionului. În caz că acel steag este pierdut sau deteriorat (se deteriorează cu timpul, însă este vorba de deteriorare prin acțiuni fizice voite), unitatea s-ar desființa. Acest lucru nu s-a întâmplat vreodată, însă asta este procedura.

După ce am vizitat comandamentul, am fost conduși în cazarmă, unde ne-au fost arătate paturile, băile, dușurile și chiuvetele unde soldații se odihnesc și se spală. În cazarmă erau 35 de paturi cu etaj. Am fost și în camera ofițerilor, unde dorm cei cu grade înalte, de regulă, comandanții soldaților din camera alăturată. 

După aceea ne-am îndreptat către sala de sport unde am fost împărțiți în mai multe grupe. Noi, cei patru băieți, am fost aleși pentru a face sport, urmând ca echipele să meargă la diferitele ateliere prin rotație. 

După ce am făcut sport, ne-au fost arătate puștile-mitralieră din dotarea armatei române, adică PM mod. 86. Am fost lăsat de către soldatul ce avea în grijă acel atelier să montez baioneta în vârful țevii puștii. Eu am acasă o asemenea baionetă și întotdeauna mi-am dorit să o pot monta pe mitraliera de care aparține. 

La al doilea atelier ne-au fost prezentate o pușcă cu lunetă PSL și încă o mitraliera, un PM mod. 93, zis și RPK, adică o îmbunătățire a mod. 86, prin adăugarea unui bipod, prin lungirea țevii și prin adăugarea unei magazii cu o capacitate mai mare, de 40 de cartușe. Am avut ocazia de a putea desface pușca, ceea ce fac soldații pentru a putea curăța interiorul puștii. 

Ne-au fost arătate și două dispozitive anti-infanterie și anti-blindate, respectiv un AG-7 și o mitralieră de calibru mic pe tripod, în configurație anti-aeriană. La ultimul atelier am văzut vesta anti-glonș și casca de protecție standard a soldaților români. Am fost încurajați să le purtăm câteva minute și să facem mici exerciții sportive cu ele, ceea ni s-a dovedit a fi extrem de dificil. 

După ce ne-am distrat câteva ore admirând armele și făcând sport, am fost duși afară, unde ni s-a arătat TAB-ul (Transportor Amfibiu Blindat). Am văzut interiorul și am mânuit puțin turela de deasupra lui. Ni s-au arătat și câteva moduri prin care poți supraviețui în natură, având puține materiale la dispoziție. 

Timpul a trecut rapid și a venit ora prânzului, așa că am luat masa la cantina unității militare, unde s-a gătit meniul clasic de fasole cu ciolan. După masa de prânz, am fost adunați în curtea unității militare și ne-am îmbarcat pe rând în autobuz, dar nu înainte de a mulțumi tuturor soldaților care ne-au condus în acea zi. Am primit cu toții emblemele batalionului, pe care eu mi le-am pus pe geacă. 

Toți colegii au fost de acord că am mai vrea să mergem măcar o dată în vizită la Batalionul II INfanterie Călugăreni. 

Tudor Nicolae Știucă, clasa a VIII-a (Tudor a promovat proba sportivă pentru admiterea la un liceu militar și se pregătește în continuare pentru o carieră în acest domeniu)

Pentru mine, vizita la Batalionul II Infanterie „Călugăreni” a reprezentat o experiență inedită, care m-a ajutat  să realizez că viața soldaților este una cât se poate de primejdioasă și totuși interesantă. Modul în care această vizită a fost desfășurată a creionat reprezentativ un tablou extraordinar de realist și detaliat al Armatei Române, oferindu-ne nouă, copiilor, oportunitatea de a interactiona direct cu aproape tot ce înseamnă viața de infanterist. 

Luca Ioan Alexandru, clasa a VIII-a

Această lecție în afara școlii m-a făcut să realizez că a face parte din armată nu este ușor. Îți trebuie curaj, forță, răbdare și mult antrenament. De asemenea, vizita m-a făcut să-i apreciez pe cei care fac acest serviciu țării, pe cei care își riscă viețile și am înțeles că dacă faci acest lucru trebuie să fii dedicat.

Ana Maria Ciolănescu, clasa a VIII-a

Pentru mine, vizita la Batalionul II Infanterie „Călugăreni” a reprezentat un prilej de a cunoaște oameni dintr-un domeniu nu foarte accesibil publicului. Aceștia mi-au arătat o mostră din concentrarea și dedicarea necesare pentru a putea avea succes în această meserie și pentru a putea rezista în acest domeniu. Cu ajutorul acestei vizite, am realizat că ideea de confort personal și viață personală sunt înlocuite de ideea de sacrificiu și dedicare pentru a garanta drepturile unor oameni pe care acești militari nu îi cunosc personal și de la care nu pot primi mulțumiri.

Luana Georgiana Țucă, clasa a VIII-a