Biblioteca Academiei Române are o activitate neîntreruptă de 154 de ani, fiind cea mai veche şi cea mai complexă bibliotecă a României. Este o bibliotecă naţională, enciclopedică, deschisă cercetătorilor ştiinţifici, din ţară şi din străinătate. Menirea ei a fost şi este şi în prezent, aceea de a constitui şi valorifica patrimoniul cultural naţional, de a păstra vie memoria neamului românesc, de a sprijini realizarea unor proiecte fundamentale ale Academiei Române.

Biblioteca Academiei Române conservă aproape 14 milioane de unități bibliografice, cărţi şi publicaţii periodice din cele mai vechi timpuri, documente istorice de importanţă naţională, manuscrise ale marilor scriitori, stampe, fotografii, hărţi, înregistrări muzicale şi colecţii de numismatică şi filatelie. Încă de la înfiinţare, biblioteca a colecţionat prin donaţii de la membrii Academiei, de la alte personalităţi şi instituţii marcante și prin achiziţii de la colecţionari reputaţi, printre care Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Sturza, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ion Ghica, V. Alecsandri, Al. Odobescu, Timotei Cipariu, Carol Davila, etc.  Ultima achiziție însemnată în fondul bibliotecii a fost în data de 7 aprilie 2021, a unui număr de 17 manuscrise semnate Mircea Eliade. Majoritatea scrierilor aparțin perioadei de adolescență și tinerețe a savantului român, începând cu anul 1922, când Mircea Eliade avea doar 15 ani. Odată cu acestea au fost cumpărate câteva scrisori primite de la profesorul său Constantin Rădulescu-Motru, de la Constantin Noica și Surendranath Dasgupta, corespondență cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legația Regală a României la Lisabona.

Am descoperit cu bucurie emoția elevilor noștri din clasa a VIII-a și a IX-a la vizitarea Bibliotecii Academiei Române. Elevii s-au întâlnit cu specialiști din bibliotecă și au fost inițiați în universul cercetării academice. Au fost foarte interesați de colecțiile bibliotecii și-au pus întrebări interesante despre cea mai mare carte, cea mai veche carte, etc. În timpul vizitei copiii au avut ocazia de a merge în sălile de lectură, la Cabinetul Numismatic, la Cabinetul de Stampe, muzică, hărți, fotografie și la Cabinetul de Periodice.

În acelaşi timp, elevii au vizitat expoziţia intitulată „Jacques Callot şi cercul său. De la manierism la baroc„. Expoziţia ilustrează mediul social-politic şi cultural în care lucrează gravorul loren Jacques Callot, gravorul ducilor de Toscana şi Lorena, dar şi influenţa lui asupra unor artişti din secolul al XVII-lea şi XVIII-lea.

Pe tot parcursul vizitei discuțiile au fost interactive, iar la depozitul de publicații periodice noi, li s-a explicat elevilor care sunt etapele fluxului de lucru în depozit, pe ce baze este organizată așezarea la raft a serialelor curente, care este modul de constituire a catalogului intern, cum se procedează în vederea asigurării către sălile de lectură a buletinelor cu solicitările aferente, venite din partea publicului cititor.

La cabinetul de Numismatică, un alt compartiment de elită al Bibliotecii Academiei Române, am avut posibilitatea vizionării unor monede dacice, romane și bizantine din colecția Orghidan, extrem de rare. Elevii au văzut monedele de aur emise de Regele Carol I și o serie de medaliile bătute în timpul domniei sale prezentate de către domnul dr. Emanuel Petac, cercetător și președintele Societăţii Numismatice Române, un expert în domeniu.

Cartea care a stârnit cea mai mare curiozitate a fost „Cartea comorilor” care a apărut la Viena în 1864 și a fost analizată în detaliu de către  elevii noștri.

Cabinetul de Stampe, muzică, hărți, fotografie a fost punctul culminant al vizitei noastre. Aici au văzut hărțile Brațului Sulina din 1860, harta Dunarii din 1856 și primul atlas din țara noastră. Au descoperit prima fotografie din România „Cupidon cu brațele frânte” realizată în noiembrie 1848 de către fotograful transilvănean Carol Popp de Szathmáry. Este o calotipie realizată în studioul său de pe Calea Victoriei din București, pe atunci Podul Mogoșoaiei care înfățișează o statuetă din colecția personală a artistului. De asemenea, au văzut fotografiile lui I.L. Caragiale și Ion Creangă din 1887.

Îmi exprim speranța că această vizită a deschis calea unor colaborări viitoare cu Biblioteca Academiei Române care a depășit 154 de existență în slujba cercetării românești. Parteneriatul Liceului Teoretic Național cu Biblioteca Academiei Române reprezintă un fundament al angajamentului nostru, ca oameni care fac Educație, de a duce mai departe misiunea de a forma Oameni, tineri cultivați ce vor progresa într-o societate care nu va mai semăna cu cea de astăzi, dar care vor fi învățat alături de mentori și specialiști, toate lecțiile istoriei.