Beatrice – Larisa Molnár

​Coordonator comunicare internă și relația cu părinții

Citesc presa. O citesc constant, o răsfoiesc, o devorez adeseori, comparând diferitele luări de poziție ale autorităților centrale și locale sau doar ale unor experți din diferite domenii.

Opiniile dezbătute frecvent, ca urmare a stării de fapt, atât din România, cât și de la partenerii țării noastre vizează preponderent domeniile apărării și energiei. E realitatea cu care ne confruntăm.

Dar ce facem cu educația? Despre sistemul educațional din România evit să vorbesc. Nu ar fi de ajuns o monografie a educației, nici măcar în 3 volume, având în vedere schimbările constante, atât de dezbătute în spațiul public, dar și cu atâtea efecte nefaste asupra copiilor noștri. Și, de altfel, poate nici nu am experiența sau pregătirea necesare astfel încât să emit o concluzie validă, bazată pe studii și cercetări științifice.

Nu o să critic și nici nu o să-mi exprim opinia cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor de către membri ai unor instituții ale statului cu atribuții în domeniul învățământului și nici în legătură cu deciziile adoptate.

Spun doar atât: e momentul să ne întoarcem la misiunea, adeseori uitată, de făuritori de educație, la motivele pentru care ne doream copii „învățați” cât mai bine pentru o lume care nu va mai semăna cu cea de azi!

Însăși prin etimologia sa (lat. educatio – creștere, hrănire, cultivare), obiectivul educației este de a pregăti oamenii spre a fi componente active ale vieții sociale, prin transmiterea informațiilor, culturii și a valorilor morale dinspre „oamenii mari” către copii și tineri, astfel încât să poată fi integrați în societate. 

Rolul școlii este, astfel, de a face din copii mici… oameni mari!

Mă întreb când va veni momentul în care ne vom da seama, cu toții, că la baza unei națiuni sănătoase și condusă în spiritul contribuției la binele cetățenilor și nu invers, stă educația.

Acum copii, dar mâine cetățeni ai țării. Acești oameni mici pe care îi avem în față și care reprezintă actorul principal în procesul educațional, vor ajunge, poate, în viitor, să ia decizii care să ne privească pe toți. 

Și nu, nu este vorba de lipsă de încredere în noile generații. Cred chiar că, având în vedere avansul tehnologic, lumea și viitorul ei vor sta în mâinile copiilor de azi. 

Mă sperie doar și o consider de neacceptat tendința actuală, pe care o resimt în rândul atâtor făuritori de educație, de la toate nivelurile, de a renunța la perfecționarea actului educațional, astfel încât să fie asimilat de nativii digital!

Dar ce trebuie să facă școala, astfel încât să asigure educația viitorilor oameni mari, bine pregătiți și ușor de integrat în societatea oricăror vremuri?

Poate că un punct de plecare ar fi ca programele școlare, conținuturile acestora să fie propuse de cadrele didactice, de oameni direct implicați în procesul de predare-învățare-evaluare și nu de personalul administrativ. 

Totodată, haideți să ne reamintim că școala nu este o fabrică. Nu trebuie să scoatem pe bandă rulantă roboței, valorificați prin cifre și prin gradul de respectare al regulilor și normelor, departe de potențialul lor creativ. 

Haideți să ne oprim din a compara fiecare elev cu șablonul prestabilit și să îi educăm conform nivelului și, mai ales, necesităților de dezvoltare ale fiecăruia dintre ei!

Sistemul educațional actual plasează școala ca actor secundar, uitând că e de fapt regizorul! Îmi este teamă că, așa cum există ea astăzi, instituția școlii are tot mai puțin de-a face cu educația. 

Aștept cu interes studii ale unor comisii/ structuri de cercetare în domeniul educației care să poată pune bazele unor acte normative logice și eficiente, orientate în sprijinul actorilor procesului educațional – elevi și profesori deopotrivă. Și aștept momentul în care autoritățile statului vor lua în considerare concluziile desprinse din aceste studii.

Până atunci, nutresc speranța că, așa cum se întâmplă în școala noastră, elevii care ne trec acum prin mâini vor fi pregătiți pentru lumea reală. Sper doar că și lumea în care ei vor trăi va fi pregătită să îi primească!