Liceul Teoretic Național pune accent, în procesul de predare-învățare, pe metode și pedagogii inovatoare, instrumente și acțiuni de învățare care susțin utilizarea eficientă a tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC) în educație.

Doi dintre profeSORII LTN, Gabriel Preda, profesor de Limba Engleză și Vlad Tudor, profesor de Informatică și TIC, au participat la sfârșitul anului trecut, la cursul „ICT in Education”, organizat în Turcia, un eveniment dedicat dezvoltării competențelor digitale ale cadrelor didactice. 

Mi-a plăcut foarte mult ideea organizatorilor de a crea o comunitate internațională de profesori bine pregătiți din punct de vedere digital, care să facă acest schimb de bune practici și inovarea în educație, ne-a povestit profeSORUL nostru Vlad Tudor despre experiența lui la acest curs. 

Care au fost temele abordate la acest curs?

În primul rând s-a pus mult accent pe digitalizarea procesului educațional și pe importanța adaptării metodelor de predare la contextul tehnologic actual. Participanții au fost instruiți în folosirea unor platforme și aplicații interactive, care au potențialul de a face procesul de învățare mai atractiv și mai accesibil pentru elevii generației actuale.

Apoi, dezvoltarea competențelor de utilizare a instrumentelor ICT. Programul a inclus sesiuni de formare pentru diverse aplicații și platforme digitale (ex. Canva, Kahoot, Quizizz), oferind profesorilor cunoștințele necesare pentru a le folosi eficient în sala de clasă și pentru a îmbunătăți experiența de învățare.

De asemenea, la curs s-a explicat de ce este eficientă colaborarea și comunicarea în spațiul digital. S-au prezentat câteva instrumente precum Padlet și Class Dojo, care facilitează interacțiunea între profesori, elevi și părinți, contribuind la crearea unei comunități educaționale unite și eficiente.

Prof. Vlad Tudor: Se vorbește mult despre gamificarea  în educație. Este un proces care mie îmi place tare mult să-l folosesc în procesul de învățare. În acest sens am utilizat platforme de tip quiz și jocuri educative, precum Kahoot și Wordwall, care fac posibilă învățarea prin metode ludice, stimulând motivația și implicarea elevilor.

Cum era de așteptat, am abordat și noțiuni ale realității virtuale și augmentate în educație. Ni s-au prezentat aplicații de realitate augmentată, precum Quiver, și expoziții virtuale, ca Artsteps, care pot transforma lecțiile obișnuite în experiențe interactive și imersive. Aceste aplicații sunt utile mai ales pentru materii în care vizualizarea conceptelor abstracte este esențială. Ne-au fost prezentate instrumente AI (ex. Speech Texter, Heygen) care pot îmbunătăți calitatea materialelor educaționale și pot eficientiza anumite procese, cum ar fi transcrierea textului sau crearea de avataruri personalizate pentru lecții multimedia.

În contextul transformărilor rapide din domeniul educației, integrarea ICT în activitatea didactică este esențială. Participarea noastră la acest curs a avut ca scop dobândirea unor metode inovative de predare care să îmbunătățească interacțiunea cu voi, elevii LTN. Astfel, am reușit să ne consolidăm abilitățile practice pentru utilizarea eficientă a tehnologiei în sălile de clasă. Deja folosim cu elevii LTN platforme moderne și atractive, ne-a declarat profeSORUL Gabriel Preda.

Despre ce platforme este vorba?

Ca instrumente pentru design grafic și multimedia există Canva, o platformă de grafică ușor de utilizat, potrivită pentru crearea materialelor vizuale atractive (postări, prezentări, postere). Se poate integra simplu în lecții pentru a stimula creativitatea elevilor.

Gamma este un instrument bazat pe inteligență artificială, utilizat pentru a produce prezentări și documente estetice, adaptabilă pentru pagini web și prezentări complexe, fiind utilă pentru proiectele elevilor.

Quiver, o aplicație AR pentru colorat, oferă elevilor experiențe de învățare vizuale și interactive în realitatea augmentată.

De asemenea, la curs s-au folosit platforme de colaborare și comunicare precum Padlet, o platformă colaborativă sub forma unui panou online unde utilizatorii pot adăuga comentarii, întrebări și resurse. Utilitatea sa în mediul educațional este dovedită prin facilitarea colaborării între elevi și profesori. Class Dojo este o modalitate eficientă de comunicare între profesori, elevi și părinți. Aceasta promovează transparența și interacțiunea constantă, contribuind la crearea unei comunități școlare unite.

Au fost aduse în discuție și multe jocuri educative și evaluări interactive care sunt deja folosite la LTN, spre exemplu Wordwall, platforma pentru crearea de jocuri interactive și materiale printabile, apoi binecunoscutul Kahoot, platforma populară de quiz-uri și jocuri educative care completează evaluarea cunoștințelor într-o manieră atractivă pentru elevi; Quizizz este un instrument de evaluare gamificată ce permite profesorilor să creeze quiz-uri și activități interactive, putând fi utilizat atât în clasă, cât și ca temă pentru acasă. 

Ce instrumente pentru realitate virtuală și augmentată ar putea folosi profeSORII la școală?

Foarte interesantă este platforma Artsteps pentru că se poate folosi la ora de educație plastică. Poate crea expoziții virtuale interactive. Aceasta oferă posibilitatea de a dezvolta lecții în formate inovative, precum tururi virtuale sau vizualizări interactive ale unor concepte abstracte, fiind ideală pentru lecții interdisciplinare.

Pentru crearea de materiale și evaluări platforma Live Worksheets poate face fișe de lucru digitale, care pot fi completate și corectate automat. Este, cu siguranță, foarte utilă. 

Socrative ajută profesorii să creeze teste și să ofere feedback instant elevilor.

Un instrument pentru transcriere vocală, util atunci când vreți să transpuneți ideile rapid în format scris este Speech Texter.

Mi s-a părut foarte interesant și Heygen, o platformă pentru crearea de avataruri și voiceovers AI de calitate. Oferă posibilitatea de a dezvolta materiale educative multimedia fără a avea nevoie de echipament specializat.

ChatGBT se află în telefonul multora dintre noi. Care este opinia unui profesor de informatică despre folosirea acestui instrument?

Prof. Vlad Tudor: ChatGBT și rolul său în dezvoltarea și susținerea majorității aplicațiilor bazate pe inteligență artificială utilizate în educație a fost un alt subiect dezbătut la acest curs. Am abordat atât beneficiile, cât și provocările pe care le implică utilizarea acestei tehnologii. Printre beneficii s-a numărat capacitatea AI-ului de a oferi sprijin profesorilor în crearea de materiale didactice, automatizarea unor procese precum evaluările formative sau feedback-ul instant, dar și crearea de experiențe interactive pentru elevi. Pe de altă parte, au fost ridicate întrebări legate de etică, securitatea datelor și de necesitatea ca profesorii să înțeleagă cum să folosească aceste unelte în mod responsabil.

Cum este abordată tehnologia în sistemul educațional din Turcia?

Prof. Vlad Tudor: Am avut și oportunitatea de a discuta despre particularitățile sistemului educațional din Turcia, oferindu-ne o perspectivă comparativă și o înțelegere a diferențelor și provocărilor specifice acestui sistem.

Sistemul educațional turcesc a început să investească mai mult în tehnologia din sălile de clasă, dar echipamentele, cum ar fi tablele interactive, nu sunt disponibile uniform în toate școlile. În majoritatea școlilor private, tablele interactive sunt un standard, iar elevii au acces la calculatoare și alte dispozitive moderne. În școlile publice însă, deși există un efort de modernizare, nu toate clasele sunt echipate cu astfel de tehnologii, iar profesorii se confruntă cu limitări în accesarea resurselor, mai ales în mediul rural sau în zonele puțin dezvoltate.

Un alt subiect discutat a fost nivelul de cunoaștere a limbii engleze în Turcia. Limba engleză este predată în școli, însă nivelul general de competență în rândul elevilor și chiar al unor cadre didactice rămâne scăzut, în special în mediul rural. Această barieră lingvistică afectează accesul la resurse internaționale și limitează utilizarea anumitor aplicații și platforme digitale, care sunt adesea disponibile doar în limba engleză. În școlile private, unde se pune un accent mai mare pe studiul limbii engleze și unde există programe internaționale, elevii au o competență mai avansată, dar în școlile publice, această barieră este încă o provocare.

În cadrul cursului, am avut oportunitatea de a prezenta colegilor și organizatorilor sistemul educațional modern implementat la Liceul Teoretic Național din București, care este pregătit să întâmpine provocările tehnologice actuale și viitoare. Structura noastră educațională este centrată pe utilizarea tehnologiilor digitale, atât în predare, cât și în managementul activităților de clasă, iar acest lucru ne situează la un nivel avansat comparativ cu cel observat în școlile din Turcia. Unele aplicații prezentate deja sunt utilizate cu succes în cadrul LTN de mulți ani, chiar înainte de pandemie. 

Pentru managementul claselor, folosim Google Classroom, care ne permite o organizare eficientă a materialelor și comunicării între elevi și profesori, inclusiv distribuirea temelor și evaluarea lor în timp real. În ceea ce privește platformele interactive, utilizăm deja aplicații precum Canva pentru design grafic, Kahoot și Wordwall pentru activități educative ludice și interactive, care stimulează motivația elevilor și facilitează o învățare activă.

Din punct de vedere al dotărilor hardware, liceul dispune de două laboratoare de informatică echipate cu laptopuri performanțe și de table interactive în mai multe săli de clasă, facilitând astfel predarea interactivă și utilizarea resurselor digitale. În plus, LTN a investit într-un SmartLab ultramodern, care oferă acces la echipamente și tehnologii de ultimă generație, inclusiv realitate virtuală și augmentată, robotică și instrumente STEM avansate. Aceste dotări asigură elevilor o pregătire practică solidă în domeniul digital și le oferă șansa să experimenteze concepte inovative într-un mediu adaptat nevoilor actuale ale societății.

Cursul „ICT in Education” a fost o experiență valoroasă și interactivă, oferindu-se oportunitatea ca profesorii români să se inspire și să învete din abordările colegilor turci, atât din punct de vedere educațional, cât și cultural. Ei au descoperit noi instrumente digitale și metode pe care le pot integra în activitatea didactică, dar și perspective asupra provocărilor și soluțiilor întâlnite în sistemul educațional turcesc. 

Limba engleză, inteligența artificială și uneltele software moderne reprezintă pilonii fundamentali ai educației actuale. Limba engleză este, de fapt, cheia prin care elevii și profesorii pot accesa o lume vastă de resurse, cunoștințe și inovații. De aceea, dezvoltarea competențelor de limba engleză trebuie să fie o prioritate.

Le mulțumim doamnei Director Fondator prof.dr. Silvia Moraru, organizatorilor și tuturor celor implicați pentru oportunitatea de a participa la acest curs, care ne-a îmbogățit atât profesional, cât și personal, oferindu-ne noi perspective și resurse valoroase pentru a îmbunătăți experiența educațională a elevilor noștri.

***Acest articol îl citești și în Revista D’ale LTN-ului 2.0 apărută în februarie 2025.