Mirela Glonț

Glont Mirela

Am știut încă din liceu că activitatea mea profesională se va desfășura tot într-o școală, dar că la un moment dat mă voi așeza de cealaltă parte a catedrei. Ulterior mi-am dat seama că acest obiect de mobilier își are rolul lui, dar locul meu confortabil este pe scăunel, pe covor, înconjurată de glasuri de copii și de îmbrățișări de mânuțe dragi.

M-am gândit încă de la prima mea experiență ca educatoare că rolul meu va fi acela de a acorda o importanță deosebită emoțiilor fiecărui copil atunci când intră pentru prima dată la grădiniță, într-o sală de grupă și își cunoaște educatoarea. Acest nou personaj pentru copil reprezintă o extensie a figurii materne cu care el este obișnuit și atunci rolul meu este esențial în dezvoltarea lui.

Fie că este temător sau poate foarte încrezător, timid sau extrovertit, fiecare copil are nevoie la un moment dat de îmbrățișări și de validări ale emoțiilor pe care le trăiește. Copiii pășesc într-un mediu nou din toate punctele de vedere, iar rolul meu este să îi asigur o experiență plăcută. Prima experiență de învățare trebuie să fie una pozitivă, astfel încât să asigure o validare a unui sentiment pozitiv față de învățarea pe termen lung.  

Asigurarea încrederii și a siguranței, prezența unei figuri calde în sala de grupă, transmiterea entuziasmului pentru învățare, validarea emoțiilor, apropierea copilului de carte și de sport, menținerea unei relații sănătoase și sincere cu familiile copiilor,  reprezintă obiectivele mele în actul educațional pe care îl desfășor zi de zi cu preșcolarii cu care interacționez.