Anca Moraru

Anca Moraru

Întreaga viață am lucrat în domeniul comunicării. Întreaga mea educație a fost planificată pentru o carieră corporatistă. Un mediu pe care îl consideram interesant, solicitant, provocator, cu responsabilitate, care îmi conferea importanță. Nu am plănuit niciodată să lucrez într-o școală, printre copii. În facultate am refuzat chiar să parcurg modulul psiho-pedagogic…

Totul s-a schimbat când am devenit mamă! Ce am înțeles? Că dezvoltarea și educația unui copil este cel mai important și generator de satisfacție proiect pe care l-aș fi putut avea. Și am mai înțeles că lucrurile de care am devenit eu conștientă nu mă privesc doar pe mine și familia mea, ci sunt general valabile și necesare în viața privată și școlară pentru bună-starea copiilor mici și mari. De acum, viața mea va fi legată de copii și de creșterea și dezvoltarea lor ca oameni.

A alege o slujbă într-o școală a devenit cel mai natural lucru! Natural, însă nu ușor. Ca licențiat în comunicare și cu specializare în comunicarea de afaceri, pentru mine a fost o provocare, de multe ori generatoare de frustrări, să învăț rigorile și subtilitățile unui nou sistem, cam birocratic și greoi.
Cu toate acestea, idee care mă animă rămâne neschimbată: fiecare copil are dreptul să fie înțeles și să își dezvolte personalitatea în școală, pe lângă activitatea academică. Cred că, parafrazând o replică dintr-unul din filmele mele favorite, Gladiatorul, inima unei societăți nu bate în sălile de dezbatere ale Parlamentului, ci în sălile de clasă ale școlilor. Poate că școala nu se poate schimba peste noapte pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor, însă de când lucrez în LTN știu că se poate și că se întâmplă.
Obiectivele și provocarea mea: transparența vieții din școală către exterior, îmbunătățirea comunicării, la toate nivelurile, dintre profesori – elevi – părinți și schimbarea care să aducă fiecare copil mai aproape de de ce are el nevoie să învețe din școală.